marți, 16 iunie 2026

Cum l-au imitat neoprotestanții pe Luther în privința marginalizării epistolei lui Iacov


  • Martin Luher cel care a pus bazele reformei protestante a manifestat de la bun început o repulsie față de Epistola lui Iacov (fratele Domnului ) despre care a scris în prefața Noului Testament în biblia tradusă  de el că este ''epistola de paie'' și a plasato pe la sfârșitul bibliei sale.

      Această prejudecată a lui Luther precum că epistolalui Iacov ar trebui marginalizată a fost preluată de cultele neoprotestante fiind inclusă în doctrina cultului și în programa  institutelor teologice și prin pastori transmisă bisericilor.

    În condițiile în care în bisericile neoprotesante (baptiste, penticostale etc.) pastorii predică preponderent din Efeseni 2:8-9  ''Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu'' cu aluzia că  ''Faptele bune  sunt o haină murdară înaintea Domnului'', în timp ce din Epistola lui Iacov se predică de 2-3 ori pe an sau niciodată se transmite un mesaj clar de marginalizare al epistolei lui Iacov.

    Nu poți să deschizi subiectul faptelor că imediat dogmaticul te lovește în cap cu lozinca ''Nu suntem mântuiți prin fapte ci prin credință'' iar în această logică luteranistă  faptele nu-si mai au rostul. Din moment ce ți se spune la nesfârșit că ești indreptățit prin credință și sigur mântuit în acest mod, reacția firească a omului este de a elimina interesul pentru fapte din preocuparea lui, orice alte teorii nu au acoperire în realitate. 

    Doctrina este cea care întoarce creștinismul apostolic pe dos (cu josul în sus) în toate cultele inclusiv la baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie, ortodocși , luterani  etc...

    Astea nu sunt teorii sterile ci adevărul pur, np-ii privesc faptele cu dispreț , doar penticostalii mai au câteva acțiuni prin cele câteva organizați caritabile la nivel  de biserici locale în rest cam bate vântul.

     

  • Termenul ''frate'' este păstrat doar de formă să păcălim lumea că suntem precum  creștinii din biserica primară, în realitate majoritatea văd în omul de lângă el un strâin cu unele preocupări comune.  

Să trecem de la teorie la viața reală.

Am aflat recent cazul unui creștin în vârstă (pensionar) care a rămas fără locuință fiind singur și neavând pe nimeni .. Ce i sa propus de ''frații'' din comitet: 

  ''Sunt case abandonate prin sate, ai putea să locuiești acolo..este adevărat că poate nu au apă va trebui să cari apă cu găleata de la distanță , unele nu au nici electricitate.'' 

Dar cum poate un om în vârstă , bolnav să locuiască în astfel de condiții ? Nu poate,  dar atât pot să ofere ''frații'' un sfat frățesc ...

Dar ei speră să fie luați într-o zi la cer și să locuiască în palate de aur  !!!

Dar ortodocșii cum sunt ?

Locuind într-un stat cu o populație majoritar ortooxă nu putem să nu aruncăm o privire și în curtea lor. În religia ortodoxă faptele ocupă un rol important în predicile preoților , ceea ce în principiu nu este rău pentru că Scriptura vorbește și despre fapte nu doar despre vorbe (vezi Iacov, Matei 25 etc.) . Problema este că românii ortodocși nu prea iau religia în serios și cum singuri recunosc,majoritatea sunt creștini prin tradiție (botez) dar nepracticanți. Dar printre ei sunt oameni care apreciază faptele pentru că așa au fost educați ceea ce nu este rău, dimpotrivă este în spiritul creștinismului apostolic.






.. 





duminică, 7 iunie 2026

Sunt faptele bune o cârpă murdară înaintea Domnului ?

 

Există această mentalitate printre neoprotesanți că faptele bune sunt ,''o haină murdară înaintea Domnului''. Foarte probabil această alegație ați auzito în biserică într-un ghiveci de predică din care nu ați înțeles nimic. 

 Nu există nicăieri în Noul Testament o astfel de afirmație că faptele bune sunt haină murdară înaintea Domnului - această afirmație nu aparține învățăturii creștine. Este adevărat că unii pastori citează un verset din Vechiul Testament - Isaia 64-6 cu un conținut asemănător dar într-un alt context .

Pasajul vorbește despre starea omului în fața sfințeniei divine și despre recunoașterea propriei limite și imperfecțiuni, subliniind nevoia de îndurare. Dar asta nu înseamnă nici pe departe că Isus Hristos sau Dumnezeu Tatăl ar disprețui faptele bune ale omului, dimpotrivă Evanghelia după Matei capitolul 25 pune acent pe fapte în fața judecății finale.
 Martin Luther a fost, cel mai probabil, cel care a adus această mentalitate ( inovație) în creștinism cum că faptele sunt o haină murdară înanitea lui Dumnezeu. Faptele omului nu îl poate mântui pentru că mântuirea nu poate veni decât prin jerfa lui Hristos , credință și pocăință dar asta nu poate duce la concluzia că faptele sunt o haină murdară ceva josnic, neimportant,  asta nu este învățătură, creștină, este erezie ! 
 

 
 
 https://crestinism-autentic.blogspot.com/2026/06/sunt-faptele-bune-o-carpa-murdara.html

duminică, 31 mai 2026

Neoprotestanții ipocriți

 Se pare că unii neoprotestanți (adică majoritatea) iubesc faptele bune  precum câinele lanțul ...video f. scurt  



joi, 28 mai 2026

Care sunt diferențele dintre baptiști și anabaptiști ?

 


Desi atat anabaptiștii cat și baptiștii cred în "Botezul credincioșilor" afirmând că un om este botezat pe baza chemării sale la credința în Isus Hristos și deoarece botezul este folosit ca intrare într-o comunitate de credință, aceste confesiuni diferă  total una de cealaltă. Ei nu au pornit de la un grup similar, chiar daca  mai sunt unii baptiști care spun altfel.

Ce este anabaptismul?

Anabaptismul a pornit de la Reforma radicală care a apărut în secolul al șaisprezecelea (H. Zwingli) , în timp ce baptiștii au început cu Puritanismul englez. 

 Anabaptistii de la aparitia lor au avut ca scop asemanarea in toate cu Biserica crestina  din primul secol. Din acest motiv au avut mult de suferit , sute de mii au fost ucisi incepand cu secolul XVI fiind vanati atat de catre catolici cat si de protestanti (luterani si reformati) .

Anabaptiștii de astăzi au început în secolul al șaisprezecelea ca un grup social cunoscut sub numele de Frații Elvețieni. Ei au respins botezul copiilor mici și au promovat  pacifismul. Ei nu recunosc statutul baptist de îndreptățire prin credință, ci pun accentul pe o "viață a faptelor bune". Nu copiaza crezul catolic privind mantuirea prin fapte , ci combina crezul in mantuirea prin harul divin cu ceea ce spune Iacov despre nesesitatea faptelor bune si deasemenea mesajul lui Hristos din Matei 25. 

Anabaptiștii cred, de asemenea, că demonstrațiile de bunătate și ucenicie sunt necesare în viață. Cele mai apropiați descendenți ai anabaptiștilor sunt amishii și menonitii.




Punctul lor de vedere in privinta Bibliei promovează convingerea că Noul Testament înlocuiește Vechiul Testament.  Oamenii  vor vedea că Amish  nu se va implica in  politica, deoarece această activitate pervertește credința lor în separarea de lume.

Ce este Baptismul?

Baptiștii au început ca o ramură a puritanismului. Deși și ei resping botezul copiilor, ei nu împărtășesc credința pacifismului. Ei au devenit de asemenea implicati în societatea modernă.

Baptiștii nu se abtin de a participa în alergeri la funcții politice, sau  la război și în a-și trăi viața de zi cu zi ca oameni obișnuiți. Ei văd atât Vechiul, cât și Noul Testament ca fiind aceiasi carte și cred în îndreptățirea prin credința în Isus Hristos .

Diferențele dintre anabaptiști și baptiști

Baptiștii din Conventia de  Sud au rădăcini, în cea mai mare parte in Reforma Protestantă care a crescut în Germania și Elveția în secolul al XVI-lea.

Anabaptiștii au fost unul dintre grupările standard care au crescut în Europa, în prezența calviniștilor și luteranilor în jurul valorii de la acel moment. Cuvântul "anabaptist", în conformitate cu dicționarul online de etimologie inseamna cel rebotezat  și acest cuvânt a fost asociat cu anabaptiștii de către persecutorii lor.

Anabaptiștii de-a lungul anilor s-au transformat  în câteva grupuri cunoscute astăzi printre care Amish, Menoniti și Hutteriti. 

Botezul credincioșilor

Anabaptiștii învață că un om ar trebui să pună mai întâi credința în Evanghelie înainte de a fi botezat. Aceasta în lumina invataturii scripturale ale lui Isus Hristos. În acest fel, ei nu botează copiii.

În schimb, denominațiile baptiste diferă în credința lor în botez. Baptiștii reformați cred că bebelușii pot fi botezați, în timp ce baptiștii din Conventia de sud cred că botezul trebuie sa fie similar cu cel al anabaptiștilor adică la maturitate.

Comunitatea de bunuri

Anabaptiștii cred că toate proprietățile ar trebui să fie împărtite într-un mod egal in conformitate cu invatatura lui  Hristos. 

Două sau trei diferențe majore există între anabaptiști și baptiști . O diferențiere critică este implicațiile mantuirii la baptiști pe care ei cred că trebuie să fie numai prin credința în Hristos care urmează ad-literam doctrina lui Luther , față de un accent pe ucenicie si  pe fapte bune ale anabaptiștilor care urmează crezul creștinilor din biserica primară. 

O parte importanta din menoniti locuiesc in colonii , in acest mod ei  pot  fi separati de lume care este un element important in doctrina lor ,dar si pentru a face afaceri intre ei pe diverse domenii . Atunci cand isi construiesc o casa participa intreaga comunitate de care apartin , casele sunt de obicei cu etaj cu 8-10 camera (fiind echivalent cu numarul de copii) in mai putin de o luna casa este gata. 

                                                          


Mântuire

Mântuirea pentru Anabaptiști diferă de baptiști, anabaptiștii punând accentul pe fapte  folosind Biblia ca standard, în mod special, Predica de pe Munte a  Domnului Isus Hristos, în timp ce neagă o justificare sau salvare doar prin credință .

Anabaptistii nu copiaza crezul catolic privind mantuirea prin fapte , ei combina crezul in mantuirea prin harul divin cu ceea ce spune Iacov despre nesesitatea faptelor bune si deasemenea mesajul lui Hristos din Matei 25, altfel spus ei nu considera faptele ca fiind facultative (precum protestantii) ci obligatorii pentru crestini.

Pe de altă parte, multe denominații baptiste cred în justificarea prin credinta . Cu toate acestea, există numeroase denominații în religia baptistă și nu toți cred în justificare doar prin credință după modelul luteran.

Moduri de viață

Anabaptistii de azi precum Amish sunt oarecum izolati, nu sunt implicati in societate si nu servesc  in armata. Baptistii in schimb sunt implicati in toate si nu cauta sa fie separati de societatea moderna.

Comunitatile Amish si Menoniti sunt extrem de diverse margand de la conservatorism extrem (Amish) la liberalism , fiecare grupare  avand propriile reguli. Menoniții sunt foarte atașați între ei încât sunt capabili să ofere ajutoare chiar sume uriașe de dolari atunci când cineva din comunitate se îmbolnîvește și costul spitalizării este ridicat ei nebeficiiind de asigurări sociale. La baptiști astfel de cazuri sunt extrem de rare.



.



marți, 26 mai 2026

Luterani versus anabaptiști - care este diferența între acestea



  

Luteranii și anabaptiștii reprezintă două ramuri majore, dar fundamental diferite, ale Reformei Protestante din secolul al XVI-lea. Luteranismul a fost o mișcare de reformă conservatoare, condusă de Martin Luther, care a păstrat legătura cu statul și continuitatea tradițională. Anabaptismul face parte din „Reforma radicală”, dorind o separare totală de stat și o întoarcere la practicile Bisericii primare. 
Diferențele dintre cele două curente se împart în câteva aspecte esențiale:
1. Botezul și Membria Bisericii
  • Luteranii: Practică botezul copiilor, considerându-l un legământ și un mijloc al harului divin, similar cu circumcizia din Vechiul Testament.
  • Anabaptiștii: Numele lor provine din greacă și înseamnă „rebotezători”. Ei resping botezul copiilor, considerând că o persoană trebuie să creadă conștient înainte de a fi botezată. Astfel, ei botează doar adulți. 
2. Relația cu Statul
  • Luteranii: Au menținut o alianță cu autoritățile seculare. Biserica a fost, în general, strâns legată de stat, principii și regi având un cuvânt de spus în conducerea acesteia.
  • Anabaptiștii: Au promovat o separare strictă între Biserică și Stat. Ei refuzau să ocupe funcții publice, să depună jurăminte și să participe la război, fiind adesea persecutați atât de catolici, cât și de protestanții tradiționali (inclusiv luterani) pentru aceste vederi. 
3. Viziunea despre Sacramente și Har
  • Luteranii: Cred că Trupul și Sângele lui Hristos sunt prezente în mod real în pâinea și vinul din timpul Euharistiei (consubstanțiere), menținând o mare parte din liturghia istorică.
  • Anabaptiștii: Privesc sacramentele mai degrabă ca simboluri și acte de mărturisire publică a credinței.
4. Baza Autorității
  • Luteranii: Păstrează un accent puternic pe ierarhia episcopală (sau sinodală) și pe crezurile istorice ale Bisericii (precum Mărturisirea de la Augsburg), interpretând Scriptura prin prisma tradițiilor care nu o contrazic.
  • Anabaptiștii: Pun accentul pe autonomia congregației locale. Ei se ghidează strict după modelul Noului Testament, adesea refuzând dogmele tradiționale dacă nu găsesc o susținere explicită în Biblie. . 



.