Pastorul Timotei Tătar : Cine a compromis Mișcarea conservatoare din România ?
Păgânii Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă și cei care i-au susținut
Pastorul Timotei Tătar : Cine a compromis Mișcarea conservatoare din România ?
Păgânii Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă și cei care i-au susținut
Se știe că Tyler Robinson asasinul lui Chatlei Kirk provine dintr-o familie de mormoni. A fost de mic învățat cu folosirea armelor , asta nu ține neaparat de religia mormonă ci de o pseudo cultură americană. Tyler în ultimul timp intrase într-o relație amoroasă cu un băiat trasgender în devenire, deci era homosexual. Kirk era împotriva acestei anormalități asta la enervat pe Tyler. Religia momonă nu doar că nu este Trinitariană dar nici nu afirmă existența iadului în sens creștin ca o pedeapsă veșnică pentru cei nemâmtuiți . Îm aceste condiții liberatatea pe care ți-o oferă religia de a devenii homosexual apoi criminal te poate conduce la cele mai oribile păcate.
Tyler Robinson care în imaginea de mai sus afișeză un zâmbet arogant, sfidător de șmecher de cartier a crescut într-o familie de mormoni în statul Utah. Religia mormonă dominantă în statul american Utah e mai puțin cunoscută în România, teoretic ei vorbesc de Hristos dar teologia lor nu este bazată pe Scriptură ci pe cartea profetului Mormon , intemeietorul sectei fiind Joseph Smit Jr. în anul 1830.
Deși unii o încadrează la protestantism religia mormonă nu este creștină chiar dacă și-au luat un nume creștin ''Biserica lui Isus Hristos a sfinților de pe urmă'' .
Dacă se întâmpla această crimă în timpul regimului comunist a lui Ceaușescu presa nu piedea ocazia să asocieze crima cu faptul că autorul crimei provine dintr-o secta mormonă. În realitate crima nu are nici o legătură cu religia familiei deși presa americană a menționat că Tyler a fost învățat de copil să folosească armele.
Acest preudo cultură din punct de vedere creștin nu este un lucru bun, deși mulți chiar și printre neoprotestanți , inclusiv pastori neoprotestanți susțin că în SUA este o cultură a armelor care trebuie respectată. Total fals cultura lumii fie ea și americană nu trebuie respectată și indiferent ce statistici false afișează creștinii lumești, aceasta prevedere din consituție care permite tuturor americanilor să posede o armă a incurajat criminalitatea în SUA la cote nepermise. Această crimă oribilă împotriva unui om nevinovat nu ar fi fost posibilă dacă această cultură a armelor nu ar fi existat.
Motivația crimei nu a fost influențată de frecventarea sau nu a cultului '' sfinților zilelor de pe urmă'' ci de faptul că Tyler fusese de mic inițiat în folosirea armelor , la asta s-a adaugat atașamentul său din ultimii ani față de organizatie extremisti ANTIFA cunoscută pentru violențele motivate politic de stânga , anticonservatoare.
Religia mormonă nu la împins la crimă în mod direct dar nici nu la ferit de a se atașa de o ideologie criminală care s-a complectat cu pasiunea lui pentru arme la care părinții au avut o contribuție de netăgăduit . Religia mormonă amintește de existența unui rai (chiar mai multe forme de rai) dar și de un iad dar cu totul diferite de cel descris în Sf. Scriptură.
"Suspectul nu a colaborat până acum", a declarat Spencer Cox pentru NBC. Cox a spus că suspectul în vârstă de 22 de ani provine dintr-o familie conservatoare, dar are o "ideologie de stânga" şi a petrecut mult timp pe "deep şi dark web, cultura Reddit şi alte astfel de locuri întunecate". El a adăugat că reţelele sociale au jucat "un rol direct în absolut fiecare asasinat şi tentativă de asasinat pe care le-am văzut în ultimii cinci, şase ani".
Guvernatorul statului Utah a mai informat că suspectul avea o relaţie romantică cu colegul său de cameră, "care face tranziţia de la bărbat la femeie" (deci era homosexual) . Acesta colaborează cu autorităţile şi a fost "şocat" de incident, a spus guvernatorul din Utah. Charlie Kirk, în vârstă de 31 de ani, un susţinător proeminent al preşedintelui american Donald Trump, a fost împuşcat miercuri în gât în timp ce vorbea la un eveniment în aer liber la Universitatea Utah Valley din Orem şi a murit ulterior din cauza rănilor.
.
Deși tradiția bisericească ortodoxă română susține că pe teritoriul de astăzi al României creștinismul a fost prezent încă din primul secol al erei creștine, cercetările științifice arată că până în secolul al IX-lea, cel puțin, o mare parte din populație a rămas păgână.
Istoria oficială a Bisericii Ortodoxe Române afirmă că apostolul Andrei a răspândit credința la geto-daci și chiar a hirotonit preoți și a numit episcopi însă realitatea istorică este cu totul alta. Specialiștii în istorie și arheologie sunt sceptici în privința afirmațiilor BOR.
În primele secole au existat mai ales în zona urbană o formă de creștinism roman (romano-catolic) adus de cuceritorii romani însă creștinismul ortodox a fost introdus pe teritoriul României începând cu secolul IX fiind adus de slavi.
Majoritatea spun că, pe teritoriul de astăzi al României, creștinismul a s-a generalizat, de fapt, mult mai târziu, aproximativ în secolul al IX-lea dHr, și mai ales prin aportul predicatorilor de origine slavă. Timp de secole, populațiile dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră au rămas tributare credințelor păgâne. Ba chiar, cum remarcau unii specialiști, s-a răspândit o împletire de creștinism și păgânism care, mai ales la sate, a putut fi observată inclusiv în secolul al XIX-lea.
Specialiștii exclud prezența creștinismului în Dacia înaintea cuceririi romane. Triburile dacice erau păgâne și cu siguranță nu erau deschise la aporturile religioase venite dinspre provinciile romane. După cucerirea Daciei de către legiunile romane, specialiștii spun că, în mod cert, pe teritoriul de astăzi al României, și-au făcut apariția și creștinii. Fie că era vorba de militari romani, fie de membri ai administrației sau coloniști.
Așa cum arată și o serie de istorici precum Iorga sau Giurescu, acești romani creștinați practicau cultul în mod individual, pe ascuns. Nu era vorba de ceva instituționalizat. Mai mult decât atât, creștinismul era practicat în zonele urbane, romanizate.
„Este sigur că au existat creştini în Dacia înainte de părăsirea ei. Creştinismul avea în momentul când au plecat legiunile de pe ţărmul stâng al Dunării o vechime de aproape două secole şi jumătate; el pătrunsese în toate centrele mai importante ale imperiului roman, între altele, şi în Peninsula Balcanică.. Aşadar, nu este de loc exclus ca printre coloniştii aduşi de Traian să fi fost şi creştini. De asemenea, puteau fi şi în rândurile trupelor recrutate din răsărit care-şi aveau garnizoana în Dacia”, preciza Constantin C. Giurescu în „Istoria Românilor”.
În afara zonelor urbanizate, romanizate, adică în mediul rural, populația era încă păgână „Marea majoritate a populaţiei era însă tot păgână. Însuşi cuvântul păgân, derivând din latinul «paganus» care înseamnă locuitor al satului, al unui «pagus» , ne arată că populaţia rurală, deci mulţimea, s-a convertit mai târziu, că ea a continuat să se închine vechilor divinităţi, în timp ce orăşenii îmbrăţişau noua credintă”, scria Constantin C. Giurescu în „Istoria Românilor”.
De altfel, răspândirea creștinismului a fost mult îngreunată de persecuțiile dirijate de împărații romani contra-creștinilor până în secolul al IV-lea d Hr. Cu alte cuvinte, creștinismul era în Dacia Romană doar o religie exotică, practicată mai mult pe ascuns, în puținele centre urbane ale provinciei.
În acest timp,marea masă a populației rămăsese păgână. De altfel, în secolul al III-lea, Origine, scria într-o serie de comentarii la Evanghelia lui Matei, că dacii erau încă păgâni.
„Ce vom zice însă de britani sau de germani care sunt lângă Ocean sau de barbarii daci şi sarmaţi dintre care cei mai mulţi n-au auzit până acum cuvântul Evangheliei, dar îl vor auzi cu timpul?”. În plus, o bună parte a teritoriului de astăzi al României, precum Moldova sau Maramureșul, nu se aflau sub ocupației romană, iar populațiile locale, de daci liberi cum sunt cunoscuți în istoriografie, aveau evident credințe păgâne.
Principalele dovezi ale prezenței creștinilor în Dacia, sunt din secolul al IV-lea, din puținele zone rămase încă urbanizate, după retragerea aureliană și oficializarea creștinismului în Imperiul Roman. Este vorba despre candelabre și vase liturgice de la Biertan, potire euhartistice la Ulpia Traiana și Porolissum, lămpi cu monograma lui Hristos și semnul crucii la Romula și Apulum, dar și alte descoperiri la Dej, Gherla, Gilău.
După deteriorarea completă a vieții urbane și în aceste zone, sub impactul invaziei și stăpânirii barbare creștinismul a dispărut de pe teritoriul de astăzi al României, timp de aproape cinci secole.
Mare parte a creștinilor din administrația și armata romană au plecat din Dacia după retragerea aureliană. După secolul al IV-lea d Hr, spun specialiștii, teritoriul de astăzi al României a rămas o „mare” barbară, cu credințe păgâne. De altfel, pe acest teritoriu, care nu suferise o creștinare sistematică, cu puțin centre, doar în fostele orașe romane, au coexistat numeroase credințe păgâne. De la animismul popoarelor de stepă și până la credințele germanice, dar și mai vechi de inspirație traco-dacică.
„După retragerea romană nu mai avem prezenţă creştină la nord de Dunăre. În fosta provincie Dacia vin succesiv populaţii migratoare, care aveau alte credinţe”, precizează și arheologul Ion Motzoi-Chicideanu, într-un interviu pentru „Adevărul”.
De altfel, până în secolul al VII-lea, nu se prea poate vorbi de poporul român. Abia după acest veac sunt atestate culturi stră-românești precum Dridu sau Ipotești-Cândești. Inițial, vechile populații stră-românești erau păgâne. Creștinismul, așa cum arată specialiștii, a fost adus pe filieră slavă, începând cu secolul al IX-lea, odată cu dominația bulgară de la sud de Dunăre și creștinarea primilor țari bulgari.
Creştinismul s-a răspândit în fosta Dacie, prin activitatea lui Chiril și Metodie în rândul slavilor, sau mai precis prin intermediul discipolilor acestora care predicau în zonele ocupate de români, slavi și bulgari.
Probabil, creștinarea s-a accentuat după botezarea țarului Boris I al bulgarilor sub influență bizantină.
În sate, chiar și după creștinare, spun specialiștii, credințele păgâne s-au împletit cu cele creștine, la români.
„Nu încape îndoială că creştinismul iniţial al populaţiei româneşti purta semne vizibile ale credinţelor păgâne, reprezentând un adevărat sincretism religios. Anchetele întreprinse de diferiţi cercetători la sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului nostru în mijlocul populaţiei ţărăneşti a României au dovedit că rămăşiţele acestui sincretism s-au păstrat în mod aproape nealterat”, preciza Alexandru V. Boldur în „Elemente de păgânism în credinţele poporului român”.
Prima instituție bisericească pe actualul teritoriu al României a fost Mitropolia Munteniei (Ungrovlahiei) înființată în 1359. A doua fiind cea a Moldovei în 1401 . Patriarhia Romană a luat ființă în anul 1925 . Cum a funționat religia ortodoxă până în anul 1359 râmâne un mister .(sursa: Secretariatul de stat pentru culte)
Limba liturgică în bisericile ortodoxe române a fost cea slavonă , fiind preluată odată cu religia de la bulgari. Sa păstrat limba slavonă până în secolul XVIII , când a apărut biblia și liturghia ortodoxă în limba româna. Până atunci fiecare (poporul – preoții ) vorbeau pe limba lui și rezultatul este cel cunoscut.
Mărturia personală detailată a lui Howard Pittman